Nicolae Ceausescu a deconspirat inainte de moarte planul masonilor si cel al FMI de a saraci Romania.
- CE AVEAU IN COMUN CEAUSESCU SI HITLER? CONTURILE SECRETE ALE LIDERULUI NAZIST ERAU ASCUNSE IN ELVETIA
- INSCRIPTIA BLESTEMATA CARE A PREZIS MOARTEA LUI CEAUSESCU TOCMAI DIN 1838!
- DEZVALUIRI DESPRE “OPERATIUNEA CAISA”! CUM VEDEA CEAUSESCU ADMINISTRAREA ROMANIEI, AFLATA IN MARE DATORIE! VIDEO
“Poporul este adevaratul stapan si va ramane vesnic stapan, pe destinele sale, si pe bogatiile tarii” – Nicolae Ceausescu.
Azi FMI ne ia aurul de la Rosia Montana si vor sa ne otraveasca prin gaze de sist. Cozile impuse de F.M.I.:
“FMI a vrut sa-i saraceasca pe romani inainte de ’89, pentru a-i scoate in strada”.
“Din studiile efectuate la vremea aceea la Institutul de Cercetare al Europei Libere, studii care se pot consulta la arhiva Universitatii Central Europene de la Budapesta, reiese clar ca planul propus de catre FMI pentru plata datoriilor Romaniei prevedea masuri de austeritate atat de drastice incat a fost refuzat de conducerea de atunci a Romaniei, fiind inlocuit cu un program propriu care, desi mai putin sever decat cel preconizat de FMI, a fost responsabil pentru saracia si lipsurile pe care le-au indurat oamenii pana in 1989.”
Annely Ute Gabanyi argumenteaza, bazandu-se pe cercetarile si analizele pe care le-a facut, ca regimul Ceausescu nu ar fi vrut sa-si plateasca datoriile la bancile occidentale, asa cum scriu istoricii romani, ci a fost obligat sa o faca. Astfel, de pilda, FMI i-a propus Romaniei in perioada 1982-1983 un acord stand-by prin care datoriile tarii sa fie re-esalonate si, in schimb, guvernul sa aplice masuri de austeritate extrem de drastice. Gabanyi explica mai departe ca, sub presiunea Occidentului, Romania a fost nevoita sa dea inapoi banii imprumutati in anii ’70, chiar cu pretul infometarii populatiei. In acest fel, cancelariile vestice mizau pe doua efecte:recuperarea banilor si iesirea in strada a romanilor umiliti.
Faptul ca a iesit din comunism fara datorii nu i-a fost de mare folos Romaniei.
A.U.G.: Ar fi putut sa fie altfel. Intr-o analiza facuta in februarie 1989 de Bogomolov, consilierul lui Gorbaciov, se arata ca acest lucru era in avantajul Romaniei, creand preconditiile pentru ca aceasta tara „a carei populatie s-a eliberat de valorile socialiste si care traditional a fost educata in spiritul destinului comun cu lumea latina sa se orienteze definitiv spre Vest”. In aceste conditii, sustine mai departe Bogomolov, sprijinul material si financiar al Occidentului ar putea fi intr-adevar eficient intr-o tara care, spune el, poseda resurse economice si naturale indestulatoare. Din pacate, sprijinul material si financiar consistent al Occidentului a fost dirijat atunci catre Polonia, Ungaria si mai apoi spre cehoslovaci. De altfel, si in privinta sustinerii economice de catre Occident exista interpretari diferite.
Vezi VIDEO AICI!
La ce va referiti?
A.U.G.: Se spune curent ca Romania ar fi vrut cu tot dinadinsul sa-si replateasca datoriile pe la inceputul anilor 1980. Or, de fapt, n-a avut incotro.
Vreti sa spuneti ca FMI a putut sa oblige regimul Ceausescu sa-si achite datoriile inainte ca ele sa fi devenit scadente?
A.U.G.: Nu este vorba de scadenta datoriilor. Dupa criza polona din 1980, statul est-european cu imense datorii la bancile occidentale, acestea au devenit foarte nervoase, intrebandu-se daca statele comuniste din estul Europei vor fi capabile sa-si achite datoriile contractate in decursul anilor 1970. In 1981, Romania avea o datorie de 11,8 miliarde dolari, dar de exemplu aceeasi datorie o avea si Ungaria, numai ca, din cauza ca aceasta tara avea doar jumatate din populatia Romaniei, datoria per capita a Ungariei era dubla fata de cea a Romaniei. Cu toate acestea, scria atunci un analist al Deutsche Bank, Ungaria a fost salvata de bancile straine occidentale, in vreme ce Romania a fost nevoita sa-si achite datoriile pana la ultimul ban.
De ce?
A.U.G.: Este stiut ca si deciziile de natura economica sunt in esenta politice. In locul unei aprecieri proprii, va prezint raspunsul dat de un oficial american ziaristei austro-americane Susanne Brand¬stätter, in filmul ei „Sah Mat. Strategia unei revolutii”: „Am vrut sa fortam Romania sa faca reforme, care in cele din urma ar fi scos populatia in strada, sau sa plateasca datoriile, fapt care, in cele din urma, tot ar fi scos populatia in strada”.
Sursa: efemeride.ro
