Muzeul National „George Enescu” organizeaza, pe 18 si 19 august, cu prilejul implinirii a 131 de ani de la nasterea compozitorului, evenimente sub genericul „George Enescu in imagini si muzica”, la cele trei sedii ale sale, din Bucuresti, Tescani si Sinaia.
Astfel, pe 18 august, incepand cu ora 17.00, la Sectia Dumitru si Alice Rosetti-Tescanu-George Enescu, de la Tescani, Duo Remember Enescu, alcatuit din Corina Raducanu si Eugen Dumitrescu, va interpreta lucrari pentru pian la patru maini de George Enescu si Maurice Ravel.
Recitalul va fi urmat de vernisajul expozitiei de pictura „Tescani 2012”, de prezentarea proiectului de arte vizuale TranceCultural al Asociatiei Ephemair si de un recital sustinut de compozitorii Catalin Cretu si Gabriel Malancioiu, beneficiarii Burselor Enescu acordate de muzeu in acest an, potrivit mediaFAX.
Pe 19 august, de la ora 11.30, la Vila Luminis din Sinaia, fundatia prietenii muzicii Serafim Antropov prezinta un recital in cadrul Festivalului International „Enescu si muzica lumii” sustinut de solisti ai Orchestrei Simfonice Romane, la pian Verona Maier. De asemenea, in cadrul proiectului expozitional „Obiectul lunii” va fi expus bastonul lui Enescu.
In aceeasi zi, de la ora 18.30, la Palatul Cantacuzino de la Bucuresti, publicul este invitat la un recital cameral si la doua expozitii temporare, una cu desene ale Fortunei Mavromati Brulez inchinate „Mainilor Maestrului”, iar cealalta dedicata capodoperei enesciene „Oedipe”.
Recitalul cameral cu lucrari de George Enescu va fi sustinut de catre Gabriel Croitoru (vioara), Christian Alexandru Petrescu (tenor) si Verona Maier (pian). In program se regasesc: „Balada pentru vioara cu acompaniament de pian, op. 4”, „Sapte cantece pe versuri de Clément Marot, op.15”, „Sonata a III-a pentru pian si vioara «in caracter popular romanesc», op. 25”.
Intrarea este libera la toate evenimentele organizate, iar in ziua nasterii compozitorului, 19 august, accesul vizitatorilor este gratuit in toate cele trei sedii.
George Enescu (nascut pe 19 august 1881, la Liveni, Botosani – decedat pe 4 mai 1955, la Paris) este considerat unul dintre cei mai importanti muzicieni romani. personalitatea sa artistica s-a manifestat in multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist si dirijor.
Potrivit biografiei sale postate pe site-ul Muzeului National „George Enescu” din Bucuresti, George Enescu a inceput sa cante la vioara la varsta de 4 ani, primind indrumari muzicale de la parintii sai si de la un vestit lautar, Niculae Chioru. De la varsta de 5-6 ani dateaza primele sale incercari de compozitie. Studiul profesionist al muzicii i s-a datorat, pentru inceput, profesorului Eduard Caudella.
Intre anii 1888 – 1894, studiaza la Conservatorul din Viena, avandu-i ca profesori, printre altii, pe Joseph Hellmesberger jr. (vioara) si pe Robert Fuchs (compozitie). La varsta de 8 ani debuteaza ca violonist. Presa vieneza l-a numit „un Mozart roman”.
Dupa absolvirea Conservatorului din Viena, isi continua studiile la Conservatorul din Paris (1895 – 1899), sub indrumarea lui Martin Pierre Marsick (vioara), André Gédalge (contrapunct), Jules Massenet si Gabriel Fauré (compozitie). Printre colegii sai de la Paris se numara Maurice Ravel, Florent Schmitt, Charles Koechlin si Theodor Fuchs.
Debutul sau in calitate de compozitor, in conditii exceptionale, datorat in parte protectoarei sale Elena Bibescu, are loc pe 6 februarie 1898, la Concertele Colonne din Paris, cu „Poema Romana, op. 1”.
In acelasi an, muzicianul in varsta de 17 ani incepe sa dea lectii de vioara si sustine recitaluri la Bucuresti. Admirat de regina Elisabeta a Romaniei (celebra protectoare a artei Carmen Sylva), este deseori invitat sa cante la Castelul Peles din Sinaia. Enescu a compus mai multe lieduri, inspirat de cateva poeme ale reginei Carmen Sylva.
Din primii ani ai secolului al XX-lea dateaza compozitiile sale mai cunoscute, cum sunt cele doua „Rapsodii Romane, op. 11 (1901 – 1902)”, „Suita nr. 1 pentru orchestra, op. 9 (1903)”, prima sa „Simfonie, in Mi b, op. 13 (1905)”, „Sapte cantece pe versuri de Clément Marot, op. 15 (1908)”.
Activitatea sa muzicala alterneaza intre Bucuresti si Paris. Intreprinde turnee in mai multe tari europene, alaturi de parteneri prestigiosi, ca Alfredo Casella, Pablo Casals, Louis Fournier.
In timpul Primului Razboi Mondial, el ramane in Bucuresti. Dirijeaza „Simfonia a IX-a” de Ludwig van Beethoven (pentru prima data in auditie integrala in Romania), compozitii de Hector Berlioz, Claude Debussy, Richard Wagner, precum si creatii proprii: „Simfonia nr. 2 (1913)”, „Suita pentru orchestra nr. 2 op. 20 (1915)”.
In 1913, are loc prima editie a Concursului National de Compozitie fondat de el cu scopul stimularii creatiei muzicale autohtone. Decernat din venituri proprii si constand in sume generoase, premiul oferea castigatorilor sansa de a se specializa la Paris, precum si de a-si auzi interpretate in concerte piesele laureate.
Dupa razboi, Enescu continua seria turneelor atat in Europa, cat si in Statele unite ale Americii. Peste Ocean a dirijat, incepand din 1923, orchestre prestigioase, printre care Philadelphia Orchestra, Boston Orchestra, Chicago Symphony.
Activitatea sa de pedagog capata, de asemenea, o importanta considerabila. Printre elevii sai se numara violonistii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux si Yehudi Menuhin. Acesta din urma a pastrat un adevarat cult si o profunda afectiune pentru Enescu.
„Pentru mine, Enescu va ramane una din veritabilele minuni ale lumii. (…) Radacinile puternice si nobletea sufletului sau sunt provenite din propria lui tara, o tara de inegalata frumusete”
spunea Yehudi Menuhin.
In 1936, pe 13 martie, a avut loc la Paris premiera operei „Oedip”, pe un libret de Edmond Fleg, cu un succes rasunator la public.
In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Enescu ramane in Bucuresti, unde se distinge printr-o activitate dirijorala intensa, incurajand totodata si creatiile unor muzicieni romani ca Mihail Jora, Constantin Silvestri, Ionel Perlea, Theodor Rogalski, Sabin Dragoi.
In 1946, in luna aprilie intreprinde un turneu in URSS, unde intra in contact cu personalitati de prima mana ale muzicii ruse: Dmitri Sostakovici, Aram Haciaturian, Kiril Kondrasin, David Oistrah, Lev Oborin.
In luna mai, primeste la Bucuresti vizita lui Yehudi Menuhin. In luna septembrie, impreuna cu sotia sa Maria (Maruca, nascuta Rosetti-Tescanu, devenita la prima casatorie printesa Cantacuzino), pleaca in turneu in Statele unite ale Americii. La revenirea in Europa se stabileste la Paris, in semn de protest fata de regimul comunist instaurat in Romania.
Printre ultimele sale creatii se numara „Cvartetul de coarde op. 22 nr. 2”, poemul simfonic „Vox Maris op. 31”, „Simfonia de camera op. 33”.
George Enescu se stinge din viata in noaptea de 3 spre 4 mai 1955 si este inmormantat in cimitirul Père Lachaise din Paris.
