Nutritionistul Lygia Alexandrescu explica efectele consumului de lapte pentru organismul uman si de ce consumul de lactate este unul dintre subiectele cele mai disputate in domeniul nutritiei din ultimii ani.
Desi de-a lungul evolutiei sale omul a consumat laptele altor mamifere — vaci, capre, bivolite, oi si, pe alte meleaguri, laptele dat de camile, iepe sau camile—, noile teorii sustin ca este nefiresc si lipsit de beneficii pentru sanatate consumul laptelui altor mamifere, singurul lapte util dezvoltarii organismului uman fiind laptele matern, precizeaza nutritionistul pentru Agerpres.
„Cu siguranta laptele matern este alimentul perfect creat de natura pentru nou-nascut, pentru a se dezvolta armonios. Alaptarea la san pana la 12 luni asigura o crestere de 300% a copilului”, explica Lygia Alexandrescu.
Cresterea ponderala se datoreaza prezentei lactozei, a zaharului din lapte. Lactoza din laptele de vaca are o concentratie semnificativa, 47 g/L, si este greu de digerat de sistemul digestiv al adultului.
„in acest sens, exista voci care se opun consumului de lapte proaspat la varste mai mai de 9-10 ani. in cadrul acestui curent de combatere a consumului de produse lactate, s-au indus o serie de idei cum ar fi aparitia mucusului in organism dupa ingerarea de lactate. Exista chiar o serie de studii clinice efectuate in ultimele doua decenii, care stabilesc o legatura intre consumul de lactate si cresterea incidentei anumitor tipuri de cancere. Alte studii confirma tendinta mai scazuta de a dezvolta neoplazii mamare sau genitale la populatiile asiatice, cunoscute pentru aportul redus de lactate”, arata nutritionistul.
Alexandrescu a spus ca produsele lactate fermentate contin mari cantitati de proteine cu valoare biologica superioara, sunt bogate in aminoacizi esentiali, complex de vitamine B, vitamina D si sunt cea mai buna sursa de calciu.
„Iaurtul, kefirul, laptele batut, iaurtul de baut si sana sunt o sursa usor biodisponibila de calciu pentru organismul de toate varstele. Cand vine vorba de unt si smantana, apare si teama de aport prea mare de grasimi saturate. Sigur, aceste produse cu un continut crescut de lipide pot fi consumate, insa ocazional si in cantitati mici (ex. 10 g de unt sau o lingura de smantana, 15%)”, sustine nutritionistul.
Un alt element nutritiv semnificativ care pledeaza pentru consumul de lactate fermentate, adauga Lygia Alexandrescu, sunt probioticele.
„Acestea sunt culturi vii de bacterii care traiesc in tractul nostru digestiv in deplina armonie cu restul organismului. in ultimii 10 ani, aceste bacterii, care nu produc nicio boala, au fost studiate cu mare atentie pentru a li se pune in evidenta rolul pe care-l joaca in reglarea imunitara (stimuleaza producerea de imunoglobuline), absorbtia nutrientilor sau tratamentul diareei la copii si adulti. Din pacate, echilibrul acestor culturi bacteriene este sensibil si poate fi usor perturbat de factori cum ar fi stresul, antibioticele sau anticonceptionalele”, a explicat Alexandrescu.
Majoritatea probioticelor sunt produse in urma proceselor de fermentatie lactica, iar cele mai cunoscute microorganisme folosite la producerea probioticelor sunt Lactobacillus si Bifidobacterium.
„Conceptul probiotic consta in aceea ca, daca bacteriile benefic sunt introduse in tractul digestiv la momentul la care organismul este expus la boli sau dupa un tratament puternic cu antibiotice (care distrug si flora probiotica), dezechilibrul sistemului digestiv poate fi minim. Spre exemplu, flora intestinala are nevoie de 6 luni sa se regenereze dupa un tratament de 7 zile cu antibiotice. in schimb, probioticele se comporta ca niste antibiotice naturale, care favorizeaza functionarea normala a tractului digestiv, insa pot inactiva agenti patogeni periculosi, cum ar fi Salmonela, E-coli, stafilococi etc”, declara nutritionistul.
In opinia sa, o problema o prezinta intolerantele la diverse componente din lactate.
„Exista persoane care, desi manifesta o intoleranta la lactoza, pot consuma kefir deoarece lactoza (sau zaharul din lapte) fermenteaza si este transformata in acid lactic, chiar sub actiunea probioticelor. in schimb, persoanele intolerante la proteinele din lapte nu pot consuma nici kefir si atunci suplimentarea cu probiotice este solutia cea mai simpla. Exista si situatii in care copilul sau adultul nu agreeaza lactatele. Nevoia de calciu a organismului ramane o realitate si ea va fi acoperita de alte alimente, cum sunt legumele cu frunze verzi, anumite specii de peste (sardine, somon), smochine, fasolea uscata, migdale, oua, boabe de soia sau citricele”, mai arata nutritionistul.
