Sambata Mare este ultima zi din Postul Pastelui, de obicei, avand loc si sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregatesc mancaruri traditionale: drobul (in Bucovina cighir), friptura si borsul de miel.
Spre deosebire de Craciun, pentru Pasti nu se pregatesc prea multe feluri de mancare, de unde si zicerea: ”Craciunul este satul, iar Pastele este fudul”. Principala grija a oamenilor, inaintea Pastelui, este aceea de a-si primeni hainele, fiecare gospodina trebuind sa aiba o camasa noua, cusuta in mod special, iar barbatii macar o palarie noua.
Momentul ritual al facerii pascai, in Sambata Pastelui, amplasat si in Joia Mare, capata frecvent valente magice deosebite, prin plasarea intr-o cosmogonie originala a gospodinei: fie ca trimite la nasterea lui Iisus, fie la moartea lui (prin forma care i se da aluatului), femeia capatand astfel, prin repetarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebita, care poate sa fie valorificata si in gospodarie (ungerea pomilor cu aluat, pentru a le asigura rodirea, semanarea vegetatiei din gradina in aceasta zi, pasca speciala realizata pentru vite etc.).
Cel de-a doilea mare moment ritual este dat de ajunul marii sarbatori. Este noaptea cand se deschid cerurile, cand ard comorile si cand, in general, practicile magice de orice fel sunt la ele acasa.
Sambata spre duminica oamenii nu dorm, ci fac un foc in curti sau pe dealul din apropierea bisericii, care tine pana la miezul noptii. De la miezul noptii merg la biserica, la slujba. Alteori focul este intretinut de flacai pana in zori.
Sambata seara fiecare gospodina isi pregateste cu grija cosul ce urmeaza a fi dus la biserica, pentru sfintire.
In el asterne un stergar curat si pune o lumanare alba, apoi oua rosii, pasca, cozonac, oua incondeiate, o bucata de slanina, muschi de porc, sunca special preparata, zahar, faina, salata de hrean cu sfecla rosie fiarta, sare, cativa catei de usturoi, o ramura de busuioc, carnati, un miel din aluat copt intr-o forma speciala.
Totul se acopera cu cel mai frumos stergar pe care il are gospodina, semn de pretuire a sarbatorii pascale, dar si de mandrie personala.
Sursa: agerpres.ro
