In matematica, o ecuatie este o propozitie matematica ce afirma ca doua expresii matematice sunt egale (o identitate) doar pentru anumite valori ale variabilelor implicate in acestea (sau chiar pentru nici o valoare). Valorile variabilelor pentru care egalitatea este adevarata poarta numele de solutii. Propozitiile matematice care definesc ecuatiile pot fi adevarate (daca au cel putin o solutie) sau false (daca nu au solutie). Mai jos va prezentam topul celor mai frumoase ecuatii matematice din lume, potrivit livescience.com:
11. Relativitatea generala
Relativitatea generala sau teoria relativitatii generale este teoria geometrica a gravitatiei, publicata de Albert Einstein in 1916. Ea constituie descrierea gravitatiei in fizica moderna, unifica teoria relativitatii restranse cu legea gravitatiei universale a lui Newton, si descrie gravitatia ca o proprietate a geometriei spatiului si timpului (spatiu-timp). In particular, curbura spatiu-timp este legata direct de masa-energia si impulsul materiei, respectiv a radiatiei. Relatia fundamentala a teoriei relativitatii generale este data de ecuatiile de camp ale lui Einstein, un sistem de ecuatii cu derivate partiale.
Predictiile relativitatii generale difera semnificativ de cele ale fizicii clasice, mai ales in ce priveste structura marimilor fizice: timpul, metrica spatiului fizic real, energia, dar si asupra teoriei propagarii luminii in spatiul fizic. Exemple de astfel de diferente sunt dilatarea temporala gravitationala, deplasarea spre rosu gravitationala a luminii, si intarzierea gravitationala. Prviziunile relativitatii generale au fost confirmate de observatiile empirice efectuate in toate domeniile stiintelor experimentale. Desi relativitatea generala nu este singura teorie relativista a gravitatiei, ea reprezinta cea mai simpla teorie in acord cu datele experimentale. Totusi, teoria nu ofera raspuns la cateva dileme teoretice, cea mai fundamentala dintre acestea fiind modalitatea in care se poate unifica teoria gravitatiei generale cu legile mecanicii cuantice, care sa conduca la o teorie completa si consistenta cu ea insasi a gravitatiei cuantice. Teoria lui Einstein are implicatii astrofizice importante. Din ea decurge posibilitatea existentei gaurilor negre, regiuni ale Universului in care spatiul si timpul sunt distorsionate intr-o masura atat de pronuntata, incat nimic, nici macar lumina, nu mai pot emerge de acolo, ca stare finala a evolutiei stelelor masive. Exista indicii ca astfel de gauri negre stelare, precum si alte tipuri mai masive de gauri negre, sunt raspunzatoare pentru radiatiile intense emise de unele tipuri de obiecte astronomice, cum ar fi nucleele galactice active sau microquasarii. Curbura traiectoriei luminii sub efectul gravitatiei poate conduce la aparitia de lentile gravitationale, prin care se vad pe cer mai multe imagini ale aceluiasi obiect astronomic. Relativitatea generala prezice existenta undelor gravitationale, care au fost masurate indirect. O masurare directa a acestora este scopul mai multor proiecte, intre care si LIGO. In plus, relativitatea generala sta la baza modelelor cosmologice actuale ale unui univers in expansiune.
