Nu stiai de la ce provine denumirea judetului tau? Unele nume se pot trage din cuvinte vechi de origine straina sau au o legatura stransa cu personalitati ale zonei. Citeste mai jos de unde se trage fiecare denumire de judet:
ALBA
Denumirea actuala a judetului este direct legata de prima atestare la 1097. Atunci este pomenit primul comite, care avea atributii administrative si dincolo de Cetatea din actualul oras Alba Iulia. Primele mentiuni ne parvin, potrivit cercetatorilor, de la slavi, care au descoperit, intre secolele VI-X, fostul castru roman de la Apulum. Potrivit cercetatorului Ana Dumitran de la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia, la scurt timp dupa descoperirea castrului, slavii nu au mai folosit termenul de „Apulum“. A fost inlocuit cu cel de „Belgrad“, in slavona „oficiala“ de azi, cu sensul de „Orasul“ sau „Cetatea Alba“. Nicolae Iorga aprecia ca „Belgradul fiind un «grad», o cetate in fiinta, arata tocmai existenta zidurilor, care fiind de piatra, erau si aici, (…), albe“.
ARAD
Prima atestare documentara a Aradului a fost in secolul XI, in jurul anului 1080. Initial, a avut numele cavalerului Orod, dupa care a primit o usoara modificare, ajungand „Arad”.
ARGES
Denumirea provine, se pare, de pe vremea dacilor, de la numele raului caruia i se spunea Argessos, probabil insemnand „stralucitor“.
BACAU
Etimologia cuvantului Bacau, ce da numele orasului si judetului, este incerta. Lingvistii apreciaza ca pot fi mai multe posibilitati: numele unui conducator local Bako, de la bobitele de strugure (baca) sau chiar de la zeul Bachus.
BIHOR
Etimologia este incerta, probabil provine din sarbeste (vihor – volbura), dar e posibila si o etimologie traco-dacica, dupa numele cetatii „Biharea” (bi insemnand doi si harati – a lua, a duce), posibil cu sens de doua posesiuni.
BISTRITA
Etimologia este incerta. Una din variante de provenienta ar fi de la raul Bistrita, denumire de origine slavona care inseamna „apa repede“.
BOTOSANI
Numele este legat de evenimentele din anul 1439 cand „au venit tatarii si au pradat si arsu targul Botosanii“. Potrivit cercetatorilor, denumirea se trage de la un boier pe nume Botas, care a trait pe aceste meleaguri. De altfel, cea mai veche pecete cunoscuta pana acum, a Botosaniului care avea drept marca un paun cu coada rasfirata, poarta inscriptia „Pecetea targului Botas”.
BRASOV
Unii istorici spun ca Brasovul a fost numit dupa un rau cu acelasi nume. Fluvium Brassou este, intr-adevar, atestat intr-un document din 1360. Chiar cronicarul scheian Radu Tempea afirma ca „Brasovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Brasovia”. Alti cercetatori spun ca numele deriva de la cetatea Brasovia de pe Tampa, ideea fiind propusa in 1874 de profesorul F. Philippi si reluata in 1928 de G. Treiber si E. Jekelius. Astfel, ei localizeaza Brasovul initial in cetatea de pe Tampa, de unde s-ar fi transmis mai apoi asezarii din vale.
BRAILA
Este vorba despre un toponim clar de origine autohtona, cu toate confuziile mai mult sau mai putin intentionate care au circulat in anumite perioade. El provine dintr-un toponim asemanator cu toponimele tracice sud-dunarene ca Bragylor-Bragiola in care gi se va transforma in i. Astfel s-a ajuns la numele proprii in primul rand de Braila asemanator cu Chitila-Chitila, Banila-Banila. Este tipic romanesc fiind atestat documentar inca din evul mediu ca nume personal. In unele lucrari s-au mentionat formele de limba greaca Proilaba, de limba slava ca Proilava, de limba turca, ca Ibraila si alte forme ca Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeana, bhreg insemnand pisc vertical cu referire clara asupra pozitiei geografice a orasului, mai precis asupra malului inalt, adica a piscului sau versantului vertical ce sare in ochi privit din amonte, adica de calatorul ce vine din Galati pe Dunare, de aici si celalalt nume existent de „Piscul Brailei”, acordat orasului in trecut.
