Stelele moarte se pot reaprinde si pot exploda ca supernove, potrivit unui mister dezlegat de astronomi, informeaza bbc.co.uk.
Cercetatorii au teoretizat faptul ca piticele albe, ramasitele unor stele asemanatoare Soarelui, ar putea exploda in urma interactiunii cu o stea invecinata, dar pana in prezent nu au putut demonstra teoria.
Indiciul care a dus la demonstrarea ipotezei a fost detectarea de particule nucleare radioactive generate in urma fuziunii nucleare produse in timpul exploziilor cosmice.
Instrumentele necesare detectarii semnaturii acestor fuziuni sunt disponibile de mult timp, dar cercetatorii au fost nevoiti sa astepte producerea unei supernove in apropiere pentru a putea incepe observatiile.
Spre sfarsitul vietii, stelele cu masa similara cu a Soarelui isi arunca in spatiu straturile exterioare, pe masura ce nucleul se micsoreaza si devine o pitica alba. In lipsa oricarei interactiuni, o pitica alba se raceste incet, in timp.
Potrivit fizicienilor, exista o limita maxima a masei unei pitice albe, cunoscuta drept limita Chandrasekhar, numita dupa astrofizicianul indiano-american Subrahmanyan Chandrasekhar, pana la care o astfel de stea poate ramane stabila.
Daca o pitica alba atrage insa materie de la o alta stea, in cazul unui sistem stelar binar (doua stele gravitand una in jurul celeilate, n.r.) de exemplu, sau daca se ciocneste cu o alta pitica alba, masa adaugata poate duce la comprimarea carbonului din nucleu pana cand se declanseaza fuziunea nucleara.
Atomii de carbon fuzioneaza, dand nastere unor elemente chimice mai grele, eliberand brusc o cantitate mare de energie si distrugand steaua, intr-o explozie cunoscuta drept supernova de tip Ia.
Astrofizicienii spun ca astfel de supernove apar frecvent in Univers, dar sunt destul de rare daca se analizeaza ocurenta lor intr-o galaxie anume, cu o rata de aparitie de o supernova de tip Ia la fiecare cateva sute de ani per galaxie.
Cercetatorii au avut insa rara ocazie de a observa un astfel de eveniment pe 21 ianuarie 2014, cand studentii de la University College din Londra, care lucrau cu observatorul din Mill Hill, Marea Britanie, au detectat o supernova de tip Ia, numita mai tarziu SN2014J, in galaxia invecinata M82.
Modelul teoretic spune ca atomii de carbon si oxigen din nucleul unei pitice albe ar trebui sa fuzioneze dand nastere nichelului radioactiv, in timpul supernovei. Nichelul se descompune apoi rapid in cobalt radioactiv, care, intr-un timp mai indelungat, se descompune in fier stabil. Supernovele de tip Ia care au avut loc acum mult timp sunt sursa cosmica a fierului din nucleul Soarelui, de pe Pamant si din sangele uman.
Descompunerea acestor atomi genereaza emisii de raze gamma, sursa stralucirii intense observate de cercetatori in zona exploziei.
Cercetatorul Eugene Churazov si colegii sai au studiat datele privind emisiile de raze gamma obtinute de sonda spatiala Integral a Agentiei Spatiale Europene, intr-o perioada de 50 pana la 100 de zile dupa aparitia supernovei.
In acest interval temporal, „pitica alba s-a extins din punct de vedere al dimensiunilor pe o zona mai mare decat Sistemul nostru solar”, a declarat Churazov.
„Bula provocata de explozie, alcatuta din materia aruncata in spatiu, este semitransparenta, astfel ca oriunde in interior ar avea loc emisiile de raze gamma acestea pot trece prin materia aruncata in spatiu de explozie, cu o probabilitate de 60-70%”, a spus cercetatorul pentru BBC News.
Oamenii de stiinta au cautat si au gasit semnatura descompunerii cobaltului radiocativ in spectrul de emisii de raze gamma al supernovei. Mai mult, cantitatea de raze gamma emise s-a potrivit perfect cu modelele teoretice privind exploziile piticelor albe.
Totusi, astrofizicienii nu au putut concluziona care dintre cele doua scenarii teoretice a dus la aparitia supernovei stelei pitice albe.
„Datele pe care le avem se potrivesc scenariului cel mai simplu, al unei pitice albe cu o masa apropiata de limita Chandrasekhar (care absoarbe materie de la o stea vecina, scenariul sistemului binar, n.r.). Dar nu putem exclude, doar pe baza datelor pe care le avem, ca acest eveniment nu a fost cauzat de o ciocnire a doua pitice albe”, a explicat profesorul Chuzarov.
Sursa: mediafax.ro
