Jorge Mario Bergoglio s-a nascut la 17 decembrie 1936 la Buenos Aires intr-o familie de imigranti italieni, iar acum putem observa cum aripile i-au fost innegrite de operatiunea Condor.
- ALERTA LA VATICAN: PAPA FRANCISC ESTE TINTA UNUI VIITOR ATENTAT TERORIST!
- PAPA FRANCISC, APEL LA CALM: “RAZBOIUL DISTRUGE, RAZBOIUL DESFIGUREAZA, RAZBOIUL ESTE O NEBUNIE”!
- PAPA FRANCISC SOCHEAZA LUMEA CU DECLARATIA SA: “AS PUTEA MURI IN TREI ANI”
In tinerete a fost tehnician chimist inainte de a fi admis ca novice in Compania lui Isus, la 11 martie 1958. A urmat studii de teologie si filosofie, iar in 13 decembrie 1969 a fost ordonat preot.
La 31 iulie 1973, la virsta de doar 36 de ani, a fost numit provincial al Societatii lui Isus pentru Argentina, devenind astfel cel mai inalt reprezentant al iezuitilor in timpul dictaturii militare conduse de generalul Jorge Videla (1976-1983). Mai tirziu a fost numit episcop si apoi arhiepiscop de Buenos Aires, iar in anul 2001 Papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la rangul de cardinal.
Cind, in 1983, junta militara a renuntat la putere, noul presedinte Raul Alfonsin a organizat o comisie care sa ancheteze adevarul privind crimele „razboiului murdar“ („la guerra sucia“) argentinian.
La 5 martie 2013, cu o saptamina inainte ca Bergoglio sa devina Papa Francisc, cu totul neintimplator, s-a deschis la Buenos Aires un proces major, al carui scop este „de a examina totalitatea crimelor comise in cadrul operatiunii Condor, o campanie de mare anvergura coordonata de dictaturile latino-americane sustinute de catre Statele Unite in anii 1970 si 1980, vizind hartuirea, torturarea si asasinarea a zeci de mii de opozanti ai acestor regimuri.“
Operatiunea Condor a reprezentat un program de represiune, organizat de o maniera coordonata de catre regimurile militare din Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Paraguay si Uruguay pentru a-i elimina pe „opozantii“ sai.
In majoritatea cazurilor, responsabilii presupusi ai acestor crimenu au fost niciodata identificati, nici tradusi in fata justitiei. Multi continua sa beneficieze de dispozitiile legilor de amnistie si alte masuri speciale. In majoritatea cazurilor, dreptul victimelor si al apropiatilor lor de a cunoaste adevarul asupra faptelor si de a obtine reparatii complete nu a fost respectat. Operatiunea Condor ar fi putut ramine pentru totdeauna secreta, daca in decembrie l992, nu ar fi fost descoperite „din intimplare” niste documente in Paraguay.
Un judecator local cauta dosarul unui fost detinut politic la o circa de politie din capitala Asuncion si a descoperit documente detaliate care au fost supranumite „Documentele Terorii“.
Ele contin informatii despre sute de latino-americani care au fost rapiti, torturati si omoriti de serviciile secrete ale regimurilor militare respective.
In nota articolului sau intitulat “Washington’s Pope”? Who is Pope Francis I? Cardinal Jorge Mario Bergoglio and Argentina’s “Dirty War”, aparut in 14 martie 2013 si din care vom prezenta ample pasaje, profesorul Michel Chossudovsky scrie:
„Inca de la inceputul regimului militar din 1976 am fost profesor invitat al Institutului de Politica Sociala al Universitatii Nationale din Cordoba, Argentina. Subiectul meu principal de cercetare era in acel moment studiul de impact al reformelor macroeconomice devastatoare adoptate de catre junta militara. Am predat la Universitatea din Cordoba in timpul valului initial de asasinate, care ii viza de asemenea pe membrii progresisti ai clerului catolic. Orasul industrial Cordoba era centrul miscarii de rezistenta. Am fost martor al sprijinului activ si regulat al autoritatilor catolice in favoarea juntei militare, creind astfel o atmosfera de intimidare si de frica de-a lungul tarii. Sentimentul general la acea epoca era ca argentinienii fusesera tradati de catre esaloanele superioare ale bisericii catolice. Cu trei ani inainte, in momentul loviturii militare de stat din Chile de la 11 septembrie 1973, care a dus la rasturnarea guvernului de unitate populara al lui Salvador Allende, am fost profesor invitat al Institutului Economic al Universitatii Catolice a statului Chile din Santiago. Imediat dupa lovitura din Chile, am vazut cum Cardinalul de Santiago, Raul Silva Henriquez, actionind in numele Bisericii catolice, a infruntat dictatura militara.“
Junta militara argentiniana condusa de generalul Videla a fost responsabila de un numar incalculabil de asasinate, incluzind preoti si calugarite care s-au opus regimului militar, care a urmat loviturii de stat din 24 martie 1976, infaptuita de CIA (Agentia Centrala de Informatii) si care a rasturnat guvernul Isabelei Peron.
In 1985 generalul Videla a fost condamnat la inchisoare pe viata. Wall Street-ul a sprijinit cu fermitate junta militara care a purtat „razboiul murdar“ in numele sau. La rindul ei, ierarhia bisericii catolice a jucat un rol central sustinind legitimitatea juntei militare.
Compania lui Iisus care reprezenta factiunea conservatoare si cea mai influenta a bisericii catolice, asociata strins elitelor economice argentiniene, a sprijinit cu fermitate junta militara impotriva asa-zisilor „stingisti“ ai miscarii peroniste.
Condamnarea dictaturii militare (incluzind violarea de catre ea a drepturilor omului) era un subiect tabu in sinul bisericii catolice. Atunci cind esaloanele superioare ale Bisericii au sustinut -o, baza sa s-a opus cu putere impunerii unui regim militar.
In anul 2005, avocata drepturilor omului, Myriam Bregman l-a dat in judecata pe cardinalul Bergoglio, acuzindu-l de conspiratie cu junta militara in rapirea a doi preoti iezuiti in 1976. Citiva ani mai tirziu, supravietuitorii „razboiului murdar“ l-au acuzat public pe cardinalul Jorge Bergoglio de complicitate in rapirea preotilor Francisco Jalics si Orlando Yorio Several si a sase membri ai parohiei lor.
Bergoglio, care la acea data era provincial al Companiei lui Isus, ordonase celor doi preoti etichetati drept „stingisti“ „sa-si intrerupa activitatea lor pastorala“ (au fost concediati) in urma diviziunilor din sinul Ordinului privitoare la rolul Bisericii catolice si a relatiilor ei cu junta militara.
Atunci cind cei doi preoti, Francesco Jalics si Orlando Yorio Several, rapiti de catre escadroanele mortii in mai 1976, au fost eliberati 5 luni mai tirziu, dupa ce au fost torturati, alte sase persoane legate de parohia lor, rapite in cadrul aceleiasi operatiuni au „disparut“ (desaparecidos), dintre care patru profesoare si doi dintre sotii lor.
