Omul modern a mostenit din ADN-ul omului de Neanderthal, contribuind direct la supravietuirea speciei umane, potrivit unor noi studii.
- Un grup de ucraineni intentioneaza sa trimita mai multe ADN-uri la extraterestri!
- S-a descoperit o noua specie enigmatica cu care omul s-a incrucisat
- Savantii americani au descoperit un al doilea COD GENETIC din ADN!
- Cercetatorii au descoperit “ceasul biologic” din ADN, care masoara varsta fiecarui organ uman!
Studiile precedente au stabilit ca oamenii moderni de origine europeana si asiatica au mostenit, in medie, intre 1% si 3% din genomul omului de Neanderthal, un verisor al lui Homo sapiens, aparut in urma cu circa 400.000 de ani in Eurasia si disparut in urma cu 30.000 de ani. Oamenii cu ascendenta africana au foarte putin ADN neanderthalian sau chiar deloc, intrucat nu a existat o incrucisare intre stramosii lor si omul de Neanderthal, care traia in Europa si in Asia.
Aceasta mostenire genetica pare una foarte mica la scara individuala, insa, potrivit unui nou studiu publicat miercuri in revista americana Science, ar fi vorba de un total de 20% din genomul neanderthalian care ar fi supravietuit la nivel global in randul populatiilor moderne din Europa si din Asia.
Acest studiu a fost realizat de Benjamin Vernot si Joshua Akey, de la Departamentul de Stiinte ale Genomului din cadrul Universitatii Washington din Statele Unite, pornind de la genomul a 379 europeni si 286 de persoane din Asia de Est.
Revista britanica Nature a publicat la randul ei un alt studiu despre mostenirea genetica a omului de Neanderthal, coordonat de David Reich, de la Facultatea de medicina din cadrul Universitatii Harvard din Statele Unite. Alaturi de colegii sai, printre care s-a aflat si Svante Pääbo, directorul departamentului de Antropologie genetica de la Institutul Max Planck, David Reich a analizat variatiile genetice prezente la 846 de persoane de ascendenta non-africana, 176 de persoane din Africa subsahariana si un neanderthalian care a trait in urma cu 50.000 de ani, al carui genom a fost secventiat in 2013.
In ciuda acestor analize separate si a metodelor diferite, cele doua echipe au gasit mari portiuni din genomul modern non-african lipsite de ADN neanderthalian, dar si alte regiuni in care mostenirea lasata de omul de Neanderthal era mult mai bogata decat se credea.
Potrivit cercetatorilor, aceasta repartitie ar fi rezultatul selectiei naturale: omul modern ar fi eliminat din patrimoniul sau genetic elementele provenite de la omul de Neanderthal care i-ar fi fost daunatoare. In schimb, mostenirea genetica care subzista de la omul de Neanderthal i-a adus omului modern un avantaj adaptativ.
Cele doua studii citeaza in special ereditatea omului de Neanderthal asupra genelor care influenteaza caracteristicile pielii.
„E tentant sa gandim ca neanderthalienii erau deja adaptati la un mediu non-african si au transmis acest avantaj genetic omului modern”, a declarat David Reich.
Echipa sa a aratat ca mostenirea omului de Neanderthal este mai marcanta in genele asociate cu cheratina, o proteina fibroasa care confera rezistenta pielii, parului si unghiilor si permite o mai buna protectie in regiunile mai reci.
Potrivit echipei coordonate de David Reich, mutatiile genetice cunoscute ca fiind asociate unor caractere specifice ale omului modern ar putea sa isi aiba originea in omul de Neanderthal. Este cazul unor maladii genetice – precum diabetul, boala Crohn -, dependenta de fumat, dar si pentru anumite comportamente.
In schimb, oamenii de stiinta au identificat doua regiuni ale genomului, implicate in dezvoltarea testiculelor si a cromozomului X, in care omul de Neanderthal nu si-a pus amprenta. Potrivit cercetatorilor, acest aport genetic ar fi reprezentat o amenintare pentru fertilitatea masculina si a trebuit deci sa fie sters printr-un proces de selectie naturala.
Sursa: mediafax.ro
