Sute de persoane, majoritatea adolescenti, au murit cel mai probabil in naufragiul din Coreea de Sud, provocand o mare durere parintilor lor, in timp ce povara psihologica a celor 174 de supravietuitori si a echipelor de salvare traumatizate este foarte grea.
Scafandrii care participa la recuperarea trupurilor din apa povestesc despre imaginile macabre de la bordul navei naufragiate. Din cauza vizibilitatii reduse, la adancimea de 35 metri, scafandrii se ciocnesc permanent de corpuri ale copiilor inecati pe nava.
Sewol avea 476 de persoane la bord cand a naufragiat in largul costei de sud a Coreei, la 16 aprilie dimineata. Majoritatea erau liceeni intr-o excursie scolara, insotiti de aproximativ zece profesori.
Rudelor celor aproximativ 300 de morti sau disparuti, adeseori parinti, sunt in agonie, in timp ce supravietuitorii nu reusesc sa scape de acest cosmar, potrivit martorilor.
Povara psihologica, vinovatia supravietuitorului, a fost prea grea pentru directorul adjunct al liceului, care a cedat. El s-a spanzurat la doua zile dupa naufragiu.
„Supravietuirea de unul singur este dura … Imi asum toata responsabilitatea”, a scris el intr-o scrisoare gasita in portofoliul sau. „Sa mi se disperseze cenusa la locul naufragiului”.
Dintre cei 352 de liceeni aflati la bord, 70 au supravietuit si au dificultati in a se intoarce in clasele decimate.
Medicii si psihologii avertizeaza impotriva stresului posttraumatic de care sufera acesti adolescenti, iar purtatorul de cuvant al parintilor ai caror copii au supravietuit a facut apel la ajutor.
„Ei sustin ca se simt vinovati”, a declarat Jang Dong-Won in cadrul unei conferinte de presa. Multi nu indraznesc sa mai priveasca pe fereastra, „de teama sa nu vada apa invadand”.
„Trebuie sa ne ocupam de toti: cei care au murit, cei care au disparut si cei care au supravietuit”, a adaugat el, cu vocea gatuita de emotie.
Impactul psihologic al acestei catastrofe se va face resimtit, multa vreme, si in randul echipelor de salvare si mai ales al scafandrilor care recupereaza zeci de cadavre de pe feribot, potrivit psihiatrului.
Lee Jun-Ho, un scafandru civil voluntar – ca multi altii care participa la operatiuni – a petrecut ore intregi cercetand culoarele inundate ale feribotului, in intuneric absolut, in cautarea unor cadavre de copii.
„Este inspaimantator sa iti apara in fata un cadavru care pluteste in apa”, a declarat el pentru AFP. „Este dificil sa te duci la culcare seara”.
