Generatia Facebook si smartphone-urile au fost niste factori vitali in ceea ce priveste victoria lui Klaus Iohannis, potrivit unui studiu IRES.
Cercetarile IRES pentru a explica mecanismele sociale ale votului din turul al doilea al alegerilor prezidentiale au confirmat astfel unele concluzii ale celor care au facut observatii empirice, dar nesistematice.
Potrivit studiului, elementul declansator a fost modul de organizare de catre Guvern a sectiilor din diaspora si reactia institutionala guvernamentala. Spatiul public devine prin retele de socializare un spatiu emotional. Noul spatiu emotional inlocuieste spatiul public si asistam, in consecinta, la o dramatizare a experientei politice, la o mondializare sentimentala prin psihologizare, mai ales a elementelor de conflict. Modul in care diaspora romaneasca a comunicat cu tara intre cele doua tururi demonstreaza foarte bine acesta teza descrisa de studiile contemporane de sociologia comunicarii, ceea ce a transformat mediul emotional in comunitati de indignare. Aceasta mondializare sentimentala a fost vizibila in cadrul primaverilor arabe, dar si in alte fenomene recente deoarece in societatea emotiilor nu exista granite, dispar distantele, chiar daca emotiile foarte intense sunt de scurta durata.
Un lucru care explica posibilitatea cresterii rapide a unei emotii este fenomenul convergentei media (Mc Chesney, R. W., Corporate Media and the Threath to Democracy, New York, 1997), mediile se amplifica una pe alta, televiziunea poate deveni cutie de rezonanta pentru Facebook sau invers. Credem ca pentru revolta de la urne dintre turul I si II al alegerilor prezidentiale, Facebook, fara televiziune si telefonie mobila, ar fi avut o mult mai redusa contributie la inflamarea afectiva contra candidatului Victor Ponta, responsabil pentru administrarea defectuoasa a alegerilor, lucru interpretat ca fiind o blocare a exercitarii unui drept. Cele trei canale amintite formeaza astazi o transmedia, genereaza o cultura hibrida de convergenta, de fapt, o adevarata fabrica de contestare (jamming culture) ce poarta impotriva politicii clasice o adevarata guerilla semiotica.
Cercetarile recente arata ca solidaritatea electronica este rapida, dar nu are efecte pe termen lung asupra politicii, lucru foarte evident daca studiem primaverile arabe. Curentele emotionale, daca nu sunt captate si articulate institutional, se pierd foarte repede, iar marile angajamente din aceste marete varfuri de emotie sunt repede uitate de catre participanti.
Media are un rol important deoarece, asa cum constata si Paulo Virilio, sentimentul de frica este amplificat de media, intrucat milioane de oameni pot trai sincronic aceeasi emotie. “Bomba informatica” este mai puternica decat cea nucleara deoarece propaga emotie la scara globala si poate crea panica, o comunitate suferinda a emotiei. Trecem astfel de la o democratie a opiniei la una a emotiei, acest lucru poate ca explica foarte bine valurile de intoleranta si violenta atitudinala si verbala care a cuprins retelele in campania electorala pentru alegerile prezidentiale din Romania.
12. Entuziasmul popular creste directia buna in care merge tara
Potrivit studiului, 54% dintre respondenti considera ca in Romania lucrurile se indreapta intr-o directie buna (proportie semnificativ mai ridicata decat in mod obisnuit) si doar 33% mentioneaza ca lucrurile se indreapta intr-o directie gresita, iar 12% nu raspund, in timp ce 2% dintre intervievati nu stiu sa o aprecieze.
Dintre persoanele intervievate, 93% declara ca au fost la vot in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, iar restul de 7% declara ca nu s-au prezentat la urne. O supra-raportare deja obisnuita pentru Romania si foarte frecventa si in UE.
