Dar neobisnuit
Hildegard von Bingen (1098-1179), importanta figura feminina a monahismului german, a venit pe lume la Bermersheim (in landul Hessen de astazi), ca ultima nascuta din cei zece copii ai seniorului Hildebert von Vermersheim si ai sotiei sale Mechtild, dintre care patru au ales sa se dedice Bisericii. Inca din copilarie, Hildegard poseda un dar neobisnuit, pe care nu-l marturisise decat maicii Jutta si magistrului ei, calugarul Volmar. „Din cea dintai clipa cand am fost creata, cand Dumnezeu m-a trezit cu suflarea vietii in pantecele mamei mele, El mi-a intiparit in suflet acest dar al viziunilor”, noteaza ea in insemnarile ei autobiografice.
Se va destainui in prefata primei sale scrieri, Scivias – Afla caile: „In anul 1141, de cand Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a facut om, pe cand eu aveam 41 de ani si sapte luni, a coborat din cer senin asupra mea o lumina ca de foc, avand stralucirea fulgerului. Mi-a strabatut creierul si mi-a incins pieptul si inima, asemenea unei flacari care insa nu arde, ci doar incalzeste, la fel cum soarele incalzeste lucrurile atinse de razele lui. Dintr-o data mi s-au descoperit intelesurile Psaltirii, Evangheliilor si ale celorlalte carti catolice ale Vechiului si Noului Testament. (…) Cele ce mi se arata nu-mi apar in vis, in somn ori in stari de tulburare a cugetului, eu nu le vad cu ochii trupesti si numai in locuri retrase de lume, ci in deplina trezie, constienta si cu mintea limpede, primindu-le cu ochii si urechile omului launtric, in locuri deschise oricui, dupa voia lui Dumnezeu. Atunci am auzit un glas din ceruri spunand: „Eu sunt lumina vietii, care alunga intunericul. Omului pe care l-am ales si l-am facut sa se cutremure in fata puterii Mele i-am daruit minuni mai mari decat celor din vremurile de demult, care au patruns multe din tainele Mele. (…) Tu deci, omule care primesti acestea, nu in nelinistea inselarii, ci in curatia simplitatii, ai datoria de a dezvalui ceea ce este ascuns. Scrie tot ce vezi si auzi!”.
